Atractii » Castele medievale » Castelul Bran
De-a lungul secolelor, Castelul Bran a vegheat asupra trecătorii care făcea parte
din traseul comercial care ducea către Occident până în Flamandia şi Germania, iar către sud şi est
până în Turcia şi Orientul Mijlociu. Bran este menţionat întâia oară într-un document emis
la 9 noiembrie 1377 de către Ludovic I de Anjou, prin care locuitorilor Braşovului li se acorda privilegiul de a construi
fortăreaţa „cu munca şi cheltuiala lor proprie”. Conform legendei ar mai fi existat în acelaşi loc o
cetate din lemn, construită de cavalerii teutoni la 1212. Se zice că fortificaţia teutonilor a fost ridicată de graful
Dietrich, perceptor al Ordinului, de la care provine şi numele stâncii. Din păcate nu există dovezi scrise care să
confirme această poveste. Din cronici reiese că înălţarea cetăţii Bran a fost terminată în câţiva
ani, poate în 1382, cetatea primind şi un domeniu, alcătuit din sate cu „ţărani iobagi”, cărora le
revenea sarcina de a executa lucrările curente şi de a întreţine garnizoana. Cetatea Bran, tipic exemplu de
arhitectură medievală occidentală, avea patru turnuri, iar intrarea se făcea pe un pod mobil. Mai avea şi un alt turn,
cilindric, care a explodat în sec. al XVI-lea, din cauză că se păstra acolo pulberea. Edificiul, care avea rolul de
a apăra trecătoarea Branului, se adaptează perfect terenului, de aici rezultând şi planul neregulat pe care
îl are.
În sec. al XV-lea cetatea Bran a fost restituită regelui Sigismund, care a
încredinţat-o lui Mircea cel Bătrân, pecetluind astfel alianţa împotriva otomanilor. Negustorii
braşoveni au intrat în posesia castelului în sec. al XVII-lea, când principele Transilvaniei a fost silit
să îl vândă pentru a putea face faţă dificultăţilor financiare.
La 1920,
castelul este dăruit Reginei Maria, în semn de mulţumire faţă de contribuţia sa la unificarea provinciilor
româneşti. Cu această ocazie s-au făcut o serie de modernizări, care au schimbat în parte caracterul
original, de fapt acum cetatea se transformă în castel. Deoarece Branul a fost, alături de Balcic, reşedinţa cea
mai dragă Reginei Maria, a dorit ca o parte din ea să fie îngropară la Balcic şi o parte la Bran. După moartea sa,
fiica ei Ileana a depus caseta cu inima reginei în stânca de lângă vechea Biserică de lemn din curtea
castelului. Un mausoleu de piatră a fost construit la poalele castelului (în prezent de partea cealaltă a străzii)
pentru a proteja inima Reginei Maria.
Castelul Bran a fost în cele din urmă golit în timpul
regimului comunist, familia regală fiind exilată din România. În 2006, a fost retrocedat fiului Principesei
Ileana, arhitectul american Dominic de Habsburg.
