Apaţa, localitate aflată la 10 kilometri de Feldioara, este locul unde,
peste an, au loc două
evenimente importante pentru viaţa satului:
„Împuşcatul cocoşului” şi
„Farşangul”. În judeţul Braşov, Apaţa este
singura localitate unde se mai păstrează aceste
obiceiuri, fiecare
având farmecul său.
ÎMPUŞCATUL COCOŞULUI
Localitate: Apaţa, Ţara Bârsei
Perioada: prima zi de Paşti
„
Împuşcatul cocoşului” este un obicei tradiţional al comunităţii
maghiare din Ţara Bârsei.
Ceremonialul se desfăşoară în prima zi de
Paşti. Se crede că originea obiceiului este legată de o legendă
a
locului, care spune că în sec. al XIV – lea, în timpul unei invazii
tătăreşti, populaţia s-a
retras în cetate. Invadatorii au pustiit
localitatea, dar la retragere au auzit un cântec de cocoş în
cetate,
locuitorii refugiaţi fiind astfel descoperiţi. Cetatea a fost asediata
iar supravieţuitorii au
hotărât împuşcarea cocoşului care i-a trădat.
Astăzi, participanţii la acest
obicei sunt copii, scopul acestei
sărbători fiind iniţierea în ochirea şi tragerea la ţintă cu
arbaleta
(locul cocoşului viu fiind luat de cocoşul desenat). Astfel, în fiecare
an, în ziua de Paşti,
după ieşirea de la Biserică, copii îmbrăcaţi în
costum popular se adună la ,,gazda” locul unde
s-au iniţiat mai multe
săptămâni. De acolo porneşte un alai alcătuit din grupuri de băieţi,
fanfara din
comună, fetele şi ceilalţi locuitori. Toată lumea se
îndreaptă spre marginea satului, sub un deal, unde se va
desfăşura
ceremonialul. La locul de desfăşurare al întrecerii se află un panou pe
care este desenat un
cocoş şi în mijloc ţinta de ochire. Copiii se
aliniază în faţa ţintei şi, după ce spun versurile şi
cântecele ce
constituie ,,judecarea” cocoşului, pregătite anume de băieţi, se trece
la tragere. Fiecare
băiat trage la ţintă de trei ori. Sărbătoarea se
încheie cu o masa si o petrecere.
FĂRŞANGUL
Localitate: Apaţa, Ţara Bârsei
Perioada: lăsatul
postului de Paşti
Sărbătoarea datează de peste 200 de ani şi este împrumutată de
către
maghiari de la saşii din satele învecinate. Fărşangul se ţine la
lăsatul postului de paşte, fiind un
obicei legat de învierea timpului
anual. Organizat de cetele de feciori care se pregătesc să plece
în
armată, el simbolizează alungarea duhurilor rele.
Feciorii confecţionează măşti: urşi, lupi,
ţigani, hornari, mire,
mireasă, doctor, ghicitori, personaje fantastice. Apoi, aduc un car
alegoric pe care aşează
macheta unei case acoperită cu stuf în care e o
roata pe care stau două păpuşi – băiat şi fată,
în costume populare
maghiare. Împodobirea cailor care trag carul alegoric se face cu
panglici, beţe, flori
de hârtie. Alaiul astfel format se deplasează pe
toate străzile comunei, bat la porţi şi intră în curte
ca simbol de
alungare a duhurilor rele. Gazdele îi cinstesc, dându-le ouă nefierte.
Înainte din
aceste ouă – care simbolizează viaţa – se făcea o papară
din care mâncau toţi tinerii. Spre seară
se adună la o gazdă stabilită
dinainte, unde mănâncă ouăle adunate, apoi se duc la căminul cultural
unde
are loc Balul Fărşangului.
